| 1.
|
INDIV'ID, -Ă, indivizi, -de, s.m. si f. 1. Persoană privită ca unitate distinctă faţă de alte persoane; ins. ♦ (Peior.) Om necunoscut, suspect sau vrednic de dispreţ. 2. Fiinţă de origine animală sau vegetală privită ca unitate distinctă a speţei din care face parte; exemplar dintr-o categorie de fiinţe. - Din fr. individu, lat. individuum.
Sursă
: DEX'98
(14519)
- valeriu |
| |
| 2.
|
INDIV'ID s. 1. v. persoană. 2. cap, ins, om, persoană, (fig.) căciulă. (Câte 500 de lei de ~.) 3. v. unitate statistică. Sursă
: Sinonime
( 187675)
- siveco |
| |
| 3.
|
indiv'id s. m., pl. indiv'izi
Sursă
: DOR
(253190)
- siveco |
| |
| 4.
|
INDIV'I//D ~zi m. 1) Organism având o existenţă proprie si considerat ca unitate distinctă faţă de specia din care face parte; exemplar. 2) Persoană considerată ca unitate particulară, distinctă faţă de toate celelalte persoane; ins; cetăţean. 3) fig. peior. Persoană necunoscută care trezeste neîncredere; om suspect. /<fr. individu, lat. individuus
Sursă
: NODEX
(338547)
- siveco |
| |
|
|